Într-o după-amiază înnorată la liceul Harlandale, din sudul San Antonio, elevii așteptau cu nerăbdare meciul de fotbal al Frontier Bowl. Însă atenția s-a mutat când în sala goală a sălii de sport a apărut Devin Vassell, al doilea atacant al San Antonio Spurs. Aplauzele au umplut încăperea, iar echipele de baschet ale liceului au simţit pentru prima dată că sunt observate.
Vassell nu este numele care apare de obicei când se vorbeşte despre punctele de start ale Spurs-ului, alături de De’Aaron Fox, Stephon Castle, Dylan Harper şi fenomenalul Victor Wembanyama. Însă el este cel mai îndelungat titular al echipei și, deși adesea trecut cu vederea în discuţiile publice, are un rol crucial. În sezonul 2023 a semnat o prelungire de cinci ani în valoare de 145 de milioane de dolari, devenind cel mai bine plătit jucător din istoria francizei (ulterior depășit). Vassell a evoluat de la „three‑and‑D” la aproape 20 de puncte pe meci și a jucat în poziţiile de mică aripă, fundas și extremă, fiind în prezent principalul fundaş puternic.
După cea de-a şaptea apariţie în playoffs, primul lor final al NBA din 2014, Spurs au adus în echipă veteranul Tobias Harris, dar niciunul dintre analiştii echipei nu a luat în serios ideea ca Vassell să fie mutat pe bancă. Antrenorul principal Mitch Johnson l‑a descris pe Vassell ca fiind „cea mai consecventă persoană din lot”. Această consistenţă nu se referă numai la producţia sa pe teren, ci la stabilitatea personală și mentală – un element pe care Johnson îl consideră esenţial pentru succesul colectiv.
Johnson a fost antrenorul de dezvoltare a jucătorului atunci când Vassell a ajuns în San Antonio, în 2020, fiind primul lor pick la numărul 11. În acea perioadă, echipa traversa al doilea an dintr‑un ciclu de şase ani fără calificare în playoffs, iar Johnson fusese promovat pe banca lui Gregg Popovich înlocuind asistentul legendar Tim Duncan. În calitate de mentor, Johnson i‑a oferit lui Vassell feedback direct şi l‑a încurajat să îşi asume noi responsabilităţi defensive, inclusiv marcarea fundaşilor adversari.
Capacitatea de rebounding a lui Vassell a devenit centrală pentru sistemul Spurs, care se bazează pe o aripă mică şi rapidă. Antrenorul a subliniat importanţa rebounding‑ului în noua formaţie de start, menţionând că evoluţia lui Vassell în acest domeniu este „un factor cheie” pentru funcţionarea echipei. Această nevoie a devenit evidentă în finala NBA din iunie, când OG Anunoby a marcat coşul decisiv în Game‑4, subliniind importanţa recuperărilor.
De-a lungul anilor, Vassell a evoluat alături de co‑jucători precum Keldon Johnson, Dejounte Murray, Tre Jones, Jakob Poeltl, Doug McDermott, Jeremy Sochan şi Zach Collins. „Rolul meu s‑a schimbat mult”, a declarat Vassell. „În primul sezon eram un jucător de tip three‑and‑D, rar intram pe teren. Apoi am început să cresc, să devin titular. După plecarea lui Dejounte, eu şi KJ am încercat să marcăm 20 de puncte fiecare, dar nu era suficient”.
Însă odată cu sosirea lui Wembanyama şi cu completarea liniei de start cu Castle, Fox şi Harper, Vassell a preluat rolul de lider veteran. Deşi Gregg Popovich nu mai petrece la fel de mult timp în vestiar, el rămâne o prezenţă constantă pentru Vassell, oferindu‑i sfaturi și încurajări. „Pop este mereu lângă mine, a văzut ceva la mine pe care eu încă nu-l observam”, a spus Vassell.
În cadrul antrenamentelor, Vassell este perceput ca un mentor valoros. Victor Wembanyama a menţionat că a căutat să-l găsească pe Vassell în vestiar după ce a înscris un record de 43 de puncte împotriva Minnesota: „Devin e un mentor căutat în facilităţi și în vestiar”.
Un exemplu al impactului său a fost meciul din 27 octombrie împotriva Sacramento Kings, când a înregistrat şase pase decisive, cea mai mare cifră din echipă. După confruntare, el l‑a sfătat pe colegul Carter Bryant în vestiar, dar și pe De’Aaron Fox, aflat în apropiere, a ascultat discuţia despre „cum să nu suprarazii pe parcurs”. Bryant a declarat că vrea să continue să înveţe de la Vassell atâta timp cât acesta este dispus să îi împărtăşească cunoştinţele.
Performanţa recentă a lui Vassell în victoria în prelungiri a Utah Jazz a subliniat şi mai mult rolul său de lider. Deşi a reuşit numai 2 din 9 aruncări în primele trei sferturi, el a înscris 17 din cele 21 de puncte ale sale în a doua jumătate, cu 4 din 5 din şuturi în sfertul al patrulea, iar în prelungiri a marcat un coş de la 10 metri urmat de un “putback” puternic.
În concluzie, deviza lui Vassell – de a nu se lăsa influenţat de titluri şi de a se concentra pe impactul său asupra echipei – rămâne un element definitoriu al carierei sale în San Antonio. Consistenţa, versatilitatea şi abilitatea de a ghida generaţiile tinere consolidează poziţia sa ca cel mai subestimat, dar esenţial, jucător al Spartanelor.


